Daca de-a lungul parcursului sau un rau intalneste o denivelare brusca de teren, apa face un salt si cade cu putere pe portiunea de sub ea, formand o cascada. Cateodata, aceste denivelari sunt opera eroziunii savarsite chiar de rau: de fapt, daca apa intalneste o zona cu roca moale, o erodeaza treptat, modificandu-i inclinatia. Aceasta se intampla de obicei la munte, unde raul curge cu viteza, erodand cu mai multa forta roca. Apa, cade de la inaltime impreuna cu materiale detritice, sapa la baza cascadei o groapa larga si adanca.

Ce sunt cataractele?
Cataractele sunt o serie de denivelari in terasa, prezente de-a lungul cursului unui rau, care determina apa sa faca mici salturi, ca si cum ar curge pe niste trepte.

Fluviul Nil
Intre orasul Assuan si gura de varsre, fluviul Nil formeaza sase cataracte. In dreptul primei cataracte, inalta de 5 m, s-a construit marele baraj de la Assuan, un enorm lac de acumulare care alimenteaza o hidrocentrala electrica de mare putere.

Recorduri
Cascada cea mai inalta din lume este Salto Angel (Cascada Ingerului), in Venezuela: apa face un salt de 972 m.
Cascada cea mai intinsa este Khone, in Laos (Asia): se intinde pe 11 km si are inaltimi cuprinse intre 15 si 20 m.

Apa raurilor provine din izvoare - prin care tasneste la suprafata apa de ploaie patrunsa in pamant - ,din topirea ghetarilor sau din apele pluviale. In general, raul se formeaza la munte. La inceput, din cauza puternicei inclinatii a terenului, el curge cu viteza si navalnic. La campie, raul incetineste si isi continua cursul in curbe largi, numite meandre. Pe parcurs, el primeste apele raurilor mai mici, afluentii. Calatoria raului se termin la gura de varsare, unde apele se revarsa in mare.

Debitul
Cantitatea de apa care sa gaseste intr-un rau nu este intodeauna aceiasi: ea creste cand ploua mult sau primavara cand se topesc zapezile si scade in timpul verii, cand unele rauri seaca de tot.

Albia
Albia sau patul raului, adica partea de teren pe care acesta curge, este modelata in permanenta de raul insusi, care erodeaza pamantul in anumite locuri si depoziteaza material detritic in altele, formand noi curbe.

Cum se formeaza gura de varsare a unui rau?
Gura de varsare a unui rau poate fi o delta sau un estuar, in functie de forta curentului marin sau de cantitatea de material detritic transportat de cursul de apa. La gura de varsare, apa de rau devine salmastra, pentru ca se amesteca cu apa sarata a marii.

De ce apa marii este sarata iar cea a raurilor nu?
In realitate si apa de rau contine saruri, preluate din rocile peste care curge. Dar cantitatea lor este atat de redusa incat nu se simte. Cand apa din rauri se varsa in mare, ea se evapora, eliberand acea cantitate mica de sare pe care o continea. In timp, s-a creat o asemenea acumulare de saruri minerale incat apa marilor si a oceanelor a devenit sarata.

Gura de varsare in estuar: cand curentul marin este puternic, acesta ridica nivelul raului si-i largeste progresiv gura de varsare, producand o adancitura de forma unei palnii.

Gura de varsare in delta: cand curentul marin este slab, raul depune materiale adunate de pe cursul sau, formand limbi de pamant care il impart in brate.

Pesterile sunt cavitati subterane, sapate in roca prin efectul eroziunii. Exista diferite feluri de grote: cele sapate de ploaia care se infiltreaza in fisurile pamantului si cele formate de fluviile de lava care se scurg sub pamant. Pesterile formate de valurile marii care se lovesc de sirurile de stanci marine si cele pe care apa le sapa sub ghetari; in sfarsit, exista pesteri formate de vantul care, cu ajutorul firelor de nisip transportate, erodeaza roca.

Ce sunt stalactitele si stalagmitele?

Pesterile carstice sunt ceate de ploaia care dizolva pamanturile calcaroase. In interiorul acestor pesteri picaturile de apa care cad si apoi se evapora dau nastere unor depuneri de calcar de forma alungita: stalactitele care atarna din tavan si stalagmitele care se ridica de la sol.

Recorduri

-Pestera Jean Bernard, din Frant, este cea mai adanca din lume (1602 m)
-Stalactita cea mai lunga (28 m) se gaseste in Spania, in Cueva de Nerja.
-Stalagmita cea mai inalta (32,6 m) se ridica in pestera Krasnohorska din Slovacia.

Valurile sunt provocate de vantul care sufla deasupra marilor si oceanelor: cu cat vantul este mai intens, cu atat valurile sunt mai inalte. Apa inmagazineaza energia vantului si o transmite zonei inconjuratoare, propagand, astfel, miscarea ondulatorie. De aceea, uneori sunt valuri si atunci cand nu sufla vantul. Inaltimea unui val se masoara din punctul sau cel mai inalt pana la suprafata marii. Cu cat valurile se indeparteaza de punctul in care vantul le-a generat, cu atat inaltimea lor scade. Valurile pun in miscare numai suprafata apei. Sub 200 m, miscarea lor nu se mai simte.

De ce exista flux si reflux?
Luna, prin forta sa de gravitatie, se comporta ca un magnet, provocand ridicarea sau coborarea nivelului apei, adica fluxul si refluxul.

Ce este un cutremur marin?

Cand pe fundul oceanului se declanseaza un cutremur, iau nastere valuri submarine enorme (tsunami) care se propaga cu o viteza de aprox. 100 m/s pe mii de kilometri: in vecinatatea coastelor, aceste valuri uriase se ridica, ajungand chiar si la 30 m inaltime, pentru ca apoi sa se abata asupra uscatului.

Fundul oceanelor si al marilor este constituit din lanturi muntoase, vulcani, vai si abisuri. Scoarta continentala este legata de cea oceanica prin platforma continentala: o fasie de roci care inconjoara continentele, la o adancime de maxim 200 m. Fundul marin face apoi un mare salt, un taluz continental, care ajunge la 3000 m adancime: aici incepe platforma abisala unde se gasesc vulcanii fosele si dorsalele oceanice, lanturi muntoase lungi din care iese magma provenita din maruntaiele Pamantului. Fiecare dorsala corespunde marginilor a doua placi tectonice. Ce este o insula?

Insula  este o zona de uscat, complet inconjurata de apa. Insulele continentale sunt legate, subacvatic, de scoarta continentala. Insulele oceanice sunt, in realitate, varfurile unui relief al scoartei oceanice, deseori vulcani scufundati. Atolii din marile tropicale sunt insule formate de corali crescuti in jurul craterului unui vulcan care apoi s-a scuufundat.