La origini, Pamantul era un nor de pulberi si gaze incandescente. Cand a inceput sa se raceasca, suprafata lui, inconjurata de nori formati din vapori de apa, s-a solidificat. Vaporii s-au condensat si a inceput sa ploua: in scobiturile scoartei terestre s-au format astfel marile si oceanele. Oceanele sunt intinderi mari de apa, care separa continentele. Cel mai intins este oceanul Pacific, urmat de oceanul Atlantic iar apoi de cel Indian. Marile sunt intinderi mai mici de apa, aproape intodeauna legate de oceane sau de alte mari.

De ce sunt marile sarate?
Apele marilor si a oceanelor sunt sarate pentru ca sunt bogate in, mai ales in clorura de sodiu, banala sare de bucatarie.

Recorduri
-Oceanul Pacific este cel mai intins si cel mai adanc: in fosa insulelor Marianne, abisul Challenger ajunge la 11034 m adancime!
-Marea Chinei Meridionale cea mai intinsa, avand o suprafata de 3447000 km patrati.
-In oceanul Pacific se gaseste punctul cel mai indepartat de orice coasta, la 2575 km distanta.

Sub scoarta Pamantului, rocile topite de caldura, formeaza magma, o masa lichida si incandescenta. Cand magma urca din maruntaiele Pamantului la suprafata si iese printr-un vulcan, avem de-a face cu o eruptie: din gura vulcanului tasneste lava, insotita de vapori, cenusa, pulberi si lapili. Cand lava tasneste din crater, ea este rosie si foarte fierbinte (1100 grade C) si se revarsa, distrugand tot ce-i sta in cale.

Ce sunt gheizerele?
Gheizere sunt jeturi de abur, provenind din interiorul Pamantului, care ies din crapaturile scoartei terestre si pot sa ajunga pana la 10 m inaltime. Ele sunt provocate de caldura magmei, care incalzeste si transforma in vapori de apa aflata la mare adancime.

Cand erup vulcanii?
Vulcanii activi arunca lava in mod constant si periodic. Vulcanii in repaus prezinta perioade lungi de inactivitate. In vulcanii stinsi, magma din rezervor s-a epuizat sau s-a intarit in scoarta terestra.

Gheata acopera mai mult de o zecime din suprafata Pamantului. Ghetarii sunt mase enorme de zapada comprimata, care se formeaza in zonele friguroase, la poli sau pe muntii inalti, unde cantitatea de zapada acumulata intr-un an este mai mare decat cea care se topeste din cauza caldurii solare. Ghetarii de munte au o mare capacitate de erodare: in deplasarea lor lenta catre poale zgarie rocile pe care le intalnesc, formeaza crapaturi, sapa vai largi si depoziteaza in aval material detritic.

Aisbergurile
Aisbergurile sunt blocuri de gheata care se desprind din extremitatile calotei polare din pricina efectului valurilor si sunt transportate mai departe de vant si de curenti. Doar o optime din inaltimea lor iese din apa, restul ramanand scufundat in apa. Topirea lor poate dura chiar si 10 ani.

Recorduri
-Ghetarii acopera aproximativ 14 milioane de kilometri patrati din suprafata terestra.
-Ghetarul cel mai "rapid" este Columbia Glacier, din Alaska, care avanseaza cu aprox. 20 m pe zi. Ghetarii alpini "calatoresc" cu o medie de 50 m pe an.
-Stratul cel mai gros de gheata (4780 m) se gaseste in Antarctica.
-Un ghetar alpin se formeaza intre 2 si 20 de ani.
-Cel mai lung aisberg (700 km) este Lambert Glacier, in zona antarctica, de langa Australia.

Blocurile de roci care compun scoarta terestra sunt in continua miscare: ele apasa unul pe celalalt sau se departeaza, miscandu-se cateodata in directii opuse. Frecarea dintre roci le franeaza miscarile, cauzand acumularea unei enorme cantitati de energie. Cand, in sfarsit, blocurile se misca, energia eliberata brusc zguduie prin vibratii foarte puternice (unde seismice) si suprafata Pamantului, dand nastere unui cutremur (sau seism). Intensitatea cutremurului poate fi atat de mare incat sa distruga orase intregi, provocand numeroase victime.

Unde au loc cutremurele?
Cele mai multe cutremure au loc de-a lungul marginilor placilor tectonice si in jurul liniilor de falie, adica de-a lungul crapaturilor din scoarta terestra. Aceste zone, numite "zone seismice", sunt in Japonia, centrul Asiei, Europa de Sud-Est si Staul in Satele unite ale Americii (in special California).

Hipocentru si epicentru
Punctul in care se genereaza undele seismice se numeste hipocentru si se gaseste sub pamant. Epicentrul este punctul de la suprafata Pamantului, situat in corespondenta cu hipocentrul.

Cand observam un peisaj, totul ni se pare nemiscat si neschimbator. Pamantul, insa, este in continua si lenta transformare. Zonele de uscat isi modifica pozitia in urma miscarilor placilor tectonice: de exemplu, peste cateva milioane de ani, Americile vor fi separate iar Europa se va indeparta de Africa. Eruptiile vulcanice, cutremurele si inundatiile modifica aspectul scoartei terestre si al celei oceanice. Ploaia, raurile, vantul, marea si gheata erodeaza rocile, transporta materiale detritice si le depune in alte locuri, schimband astfel caracteristicile peisajelor.